vineri, 19 mai 2017

Dacă pleci

Vântul suflă frunze moarte
Sub privirea mea în lung
Iar pașii tăi ce ne desparte
Mă încearcă ca să plâng
Nostalgii ce stau în umbră
Vor să mă rupă în bucăți
Iar spațiul ce îl lași în urmă
E un gol umplut cu judecăți
Dacă pleci, rămâne dorul
Un al fruct amintirilor cu noi
Și tot crește ca odorul
Sub un nor ce curge-n ploi
Dacă pleci, rămâne visul
Un tărâm umplut cu nostalgii
În care eu caut paradisul
Tot așteptând ca tu să vii
Din câtă dragoste avem
Fiecare, strigă pe un glas:
Inima-mi zice să te chem
Mintea-mi spune să te las