Dragostea furată

       Poate, a nu știu câtea oară
Treci prin fața mea, vioaie
       Cu mersul tău de căprioară
Luată cu treburi prin odaie

       Mâinile mele, mereu hoațe
Vor să te cuprindă-n grabă
       Ca să te am la piept în brațe
Dar tu spui, că ai de treabă

       Ochii tăi se ascund în plete
Apoi se strâng sub pleoape
       Când te prind lângă perete
Și te sărut cu foc de aproape

♥ ♥ ♥

       Ea mai lăsându-se curtată
Viața pare mai frumoasă
       Când furi dragostea curată
De la jumătatea ta aleasă

---