Limba noastră cea română

   Am întâlnit persoane care au plecat demult timp din ţară și astfel au învățat o a doua limbă, dar ei, până mor, tot în românește gândesc sau visează.
Limba noastră se trage din rădăcină latină şi este una dintre cele mai expresive din lume, fiind cea de-a doua limbă ca frumusețe (muzicalitate), după cea italiană.
Limba română este foarte diversificată în cuvinte sinonime, dar aproape fiecare cuvânt poate avea mai multe înţelesuri în funcţie de contextul în care este folosit. Aceasta calitate se vede pretutindeni în versuri, în muzică sau în discursuri.
Alfabetul nostru este în totalitate unul fonetic (adică cum se scrie așa se citește) fiind echilibrat în proporția de vocale și de consoane. (de exemplu: rusa abundă în consoane iar engleza în vocale)
Verbele limbii noastre la 'modul gerunziu' sunt ceva unic în lume. Eminescu a știut să profite din plin de acest fapt în operele sale.
Deși purta originea a trei feluri de sânge (evreică, moldoveană, ruteană) şi vorbea fluient în 4 limbi (română, germană, ruteană şi indish, posibil şi ebraică) marele nostru poet Mihai Eminescu s-a simțit cel mai comfortabil in limba română, creând minunatele sale poezii.
Înafara limbii române, de bază, care se vorbește în țara mamă, mai există și derivatele sale ca: aromâna, istroromâna, meglenoromâna.
În interiorul țării în funcție de zonă, se vorbește dialectele locale care vin ca o îmbogățire a limbii noastre cu noi expresii de farmec și de culoare.

    ♥░♥░♥░♥░♥░♥